Asigurarea în sănătate, între a dori și a putea

Recent, la Vadul lui Vodă a avut loc o reuniune la care membrii comitetului executiv al Federației „Sindicons” l-au invitat pe Mircea Buga, director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medici­nă (CNAM), la discuții informale, ca să afle mai multe despre sistemul de asigurări medicale din Moldova. Sindicaliștii au dorit să se informe­ze cum a fost îndeplinit programul unic de medicină asigurată, obliga­torie şi care este viziunea lui Mircea Buga. Doleanța membrilor de sin­dicat este ca, în pofida lacunelor existente în sistem, CNAM să intervină la orice solicitare. Iar angajații membri de sindicat să contribuie direct la îmbunătățirea acestor servicii, pentru că sunt contribuabili.

 

CNAM, în plin proces de restructurare

 

Mircea Buga a spus lucrurilor pe nume și a explicat situația din ramură, una deloc simplă. Dânsul a menționat că avea cu Victor Talmaci, președintele Federației Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții ”Sindicons”, o înțelegere mai veche să vină atunci când este necesar, ca sindicaliștii să aibă informații din prima sursă.

Directorul CNAM a făcut un bilanțsuccint al activității pe anul 2013. Din relatările sale, rezultă că a fost un an destul de complicat pentru sistemul de sănătate și pentru cel al asigurărilor obligatorii. ”Suntem în proces de re­formări, de restructurări. La sfârșitul anului, CNAM și-a modificat structura. Am avut aprobată o nouă strategie de dezvoltare instituțională. Sunt anumi­te lucruri spuse tranșant. Problemele care există în sistemul de sănătate, noi, ca și populația Republicii Moldova, le vedem. Mai mult ca atât, aceste pro­bleme dăunează celor care lucrează în acest sistem, prin discreditarea imaginii și a sistemului de asigurări obligatorii. Nemulţumirile ţin de calitatea servici­ilor medicale, de plățile informale din partea pacienților, de atitudinea uneori neglijentă a lucrătorilor medicali față de pacienți”, a punctat Mircea Buga.

 

Dialogul cu sindicatele este un lucru crucial pentru promovarea sistemului de asigurări în medicină

 

Dânsul a relevat că la temelia strate­giei, pe următorii cinci ani, au fost puse patru componente. Prima ține de dez­voltarea CNAM, dar trei – de pacient, de persoana asigurată (accesul la serviciile medicale, calitatea actului medical și dreptul beneficiarului). Cu toții trebuie să cunoaștem care ne sunt drepturile și să știm cum să le revendicăm. Noi sin­guri nu vom reuși să facem mare lucru.

Dialogul cu sindicatele este un lucru crucial pentru promovarea sistemului de asigurări în medicină. Astfel, aştep­tăm ca beneficiarii noștri să vină cu pro­puneri, a subliniat șeful CNAM.

 

Model de finanțare a sistemului de sănătate

 

”În ianuarie 2014, am împlinit 10 ani de la implementarea asigurărilor medi­cale în Republica Moldova. Evident, nu avem o istorie de succes precum o are Germania, unde a fost pusă baza asigu­rărilor medicale. Acolo, de 150 de ani funcționează sistemul. Noi am preluat de la nemți o mare parte din principii.

Spre marele nostru regret, situația economică de la noi nu ne permite să avem aceleași standarde pe care ni le-am dori. Doar ne putem consola cu fap­tul că nu toate țările din CSI au imple­mentat sistemul de asigurări medicale obligatorii.

Republica Moldova este un exemplu, promovat de către OMS și BM, pentru mai multe state din lume prin acest mo­del de finanțare a sistemelor de sănăta­te, îndeosebi pentru țările cu un venit redus”, a declarat Mircea Buga.

În 2013, s-a înregistrat o creștere a fondurilor de asigurare medicală com­parativ cu anul precedent. Au fost exe­cutate, sută la sută, plățile pentru servi­ciile medicale prestate.

”Mai mult ca atât, s-au plătit servicii medicale adiționale, de care au bene­ficiat cetățenii noștri din fondul de re­zervă. CNAM, fiind o instituție de asi­gurări, este obligată să aibă un fond de rezervă pentru cazuri neprevăzute. În 2009-2010, de exemplu, am avut o epi­demie de gripă AH1N1, criza economică financiară din 2009, când fondurile de rezervă au acoperit deficitul de 200 de milioane de lei”, a ținut să precizeze di­rectorul CNAM.

 

Există o presiune demografică enormă

 

El a adăugat că pe parcursul a zece ani sistemul s-a dezvoltat și este unul stabil. Evident, nici pe departe nu este perfect. Dar în comparație cu ce a fost până la implementarea sistemului de asigurări, acum se vede o creștere enormă la servi­ciile medicale. Nu este suficient. Pentru a avea o creștere majoră, trebuie să ne gândim la provocările care sunt în toate lumea.

 

”Plecarea moldovenilor tineri peste hotare, care au capacitate de muncă, ne duce la faptul că, în următorii 25 de ani, mai mult de 30% din populație va avea peste 65 de ani. Cine va contribui pen­tru sistemul de sănătate, pentru pensii? Această presiune demografică ce ne paște în viitor ne obligă să ne gândim de pe acum ce trebuie de făcut și de ce rezervă financiară vom avea nevoie ca să

facem față. Persoanele bătrâne con­sumă mult mai multe servicii. Cetăţenii de peste 65 de ani și copiii de până la cinci ani constituie 20% din populație, dar cheltuiesc 80% din banii prevăzuţi pentru sistemul de sănătate”.

În context, Mircea Buga a amintit că în luna mai va avea loc recensămân­tul populației și o să vedem numărul real al locuitorilor Republicii Moldova. Deși suntem mult mai puțini, o serie de instituții medicale au rămas ca mai îna­inte. Avem paturi mult mai multe decât necesarul pentru populație. La noi sunt mult mai multe spitale decât în orice țară europeană. Spital trebuie să exis­te, dar e important ce prestează acesta. Dacă noi, în Chișinău, avem un spital privat cu 70 de paturi și el deservește mai mulți bolnavi decât un spital raio­nal cu 200 de paturi, atunci mă întreb care este eficiența unei instituții raiona­le? – a remarcat directorul CNAM.

 

Lumea trebuie să știe că se lucrează

 

”Acum sistemul de asigurări este autonom și instituția trebuie să se gân­dească cum să folosească eficient banii. Am fost în Irlanda, la o instituție medi­cală similară cu un spital municipal de la Chișinău. Acolo, se operează practic 20 de ore pe zi. La noi însă, după ora 14.00, sala de operații e închisă. Despre ce fel de randament vorbim? Astfel, noi, cei care contribuim la sistemul de sănă­tate, ne gândim ce face sistemul pentru cetăţeni. Decizia de asigurare a pârghi­ilor de control asupra instituțiilor me­dicale, înăsprită în 2014, este un lucru bun. Lumea trebuie să știe că se lucrea­ză”, a relevat Mircea Buga.

O altă provocare ține de introduce­rea noilor tehnologii medicale, a spus el. Orice tehnologie medicală inclusă în sistemul de sănătate costă. Apar medi­camente mult mai performante în com­baterea cancerului, a altor maladii, care sunt de sute de ori mai costisitoare decât preparatele aplicate anterior în sistemul de sănătate. În 2014, ne așteaptă lucruri bune din punct de vedere al volumului de servicii medicale. Fondurile în siste­mul de sănătate au crescut cu 14 la sută, a încheiat pe un ton optimist Mircea Buga, directorul general al CNAM.