Apa potabilă, de calitate joasă. Originea problemelor

 

 

Aproape jumătate, mai exact 44% din populaţia țării nu are ac­ces la apa potabilă de calitate şi doar 24 la sută din cetăţeni au acces la canalizare. Circa 11% din probele efectuate în localită­ţile urbane şi puţin peste 14% în cele rurale nu corespund nor­melor indicilor microbiologici. Iar 55 la sută din probele luate în instituţiile şcolare şi preşcolare din ţară depăşesc limitele admisibile de concentraţie după parametrii chimico-sanitari.

 

Aceste date sunt incluse în Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie a RM pentru anii 2014-2028, adoptată de Guvern pe 20 martie 2014. Sindicatele, în special SIN­DINDCOMSERVICE, au participat activ la elaborarea acesteia, precum şi la elabo­rarea Legii privind serviciul public de ali­mentare cu apă şi canalizare, adoptată de Parlament pe 13 decembrie 2013 şi publi­cată în Monitorul Oficial pe 14 martie a.c. Potrivit preşedintei Comitetului Republi­can al Sindicatului Lucrătorilor din Sfera Deservirii Sociale și Producerii de Mărfuri SINDINDCOMSERVICE, Ana Selina, sin­dicatele sunt preocupate de soarta actelor normative şi gradul de respectare a lor în practică, dat fiind faptul că programele adoptate anterior au fost realizate doar parţial, chiar dacă de ele depinde sănăta­tea şi nivelul de trai ale populaţiei.

Pentru a prezenta tabloul real privind situaţia accesului cetăţenilor noştri la apa potabilă curată şi asigurării cu instalaţiile de epurare, vom menţiona câţiva factori care, de altfel, sunt incluşi şi în strategia respectivă.

Situaţia la capitolul calitatea apei furni­zate consumatorilor din Moldova nu este cea mai bună, ba chiar destul de gravă. Potrivit situaţiei de la finele anului 2012, la serviciile asigurării centralizate cu apă, pornind de la strategia respectivă, aveau acces doar 38,7 la sută din populaţia ţării, 76,7 la sută în mediul urban şi 36,2% în cel rural.

 

În Moldova, accesul sigur la apă este de peste trei ori mai jos decât norma admisibilă

 

În prezent, unui locuitor îi revine cir­ca 500 de metri cubi de apă anual, lucru care plasează Moldova în categoria ţărilor „cu un nivel insuficient de apă”. Dacă e să comparăm indicii respectivi cu situaţia pe plan mondial, vedem că în Moldova ei sunt extrem de reduşi. Pentru o dezvolta­re normală a societăţii şi sănătăţii oame­nilor, sunt necesari 1700 de metri cubi de apă pentru o persoană pe an.

Dincolo de faptul că situaţia din Mol­dova lasă mult de dorit, prognozele pentru ţara noastră sunt şi mai triste. Către anul 2020, resursele acvatice de suprafaţă, po­trivit specialiştilor, se vor reduce cu 16-20%. Cu alte cuvinte, intensitatea utiliză­rii apelor va atinge cote maxime, fapt care va pune în pericol securitatea asigurării cu apă a tuturor beneficiarilor.

Din cauza inaccesibilităţii la apeduct, oamenii iau apa din sursele subterane. Mai mult, marea parte a apelor freati­ce folosite pentru băut nu sunt bune din cauza impurităţilor naturale şi artificiale. Alimentarea insuficientă cu apă potabilă de calitate influenţează negativ ecologia, fertilitatea şi, drept urmare, calitatea pro­ducţiei crescute în câmpurile noastre.

Iată rezultatul situaţiei nefavorabile la capitolul alimentarea cu apă. Potrivit spe­cialiştilor, calitatea joasă a apelor potabile este cauza a circa 15-20 la sută din îmbol­năvirile cu diaree acută, 22-25 la sută a maladiilor gastrointestinale şi a 100% de cazuri de îmbolnăvire cu fluoroză (afecţi­unea smalțului dentar).

Şi mai prost stau lucrurile cu instalaţi­ile de epurare. Acces la canalizare au doar 50,1% dintre locuitorii oraşelor şi 1 la sută din localităţile rurale. În 2012, din numă­rul total de 742 de de apeducte, doar 185 aveau şi sisteme de canalizare, și numai 110 din ele fiind funcţionale. Cele existen­te sunt învechite din punct de vedere teh­nic, iată de ce din an în an sporește numă­rul de accidente. Pe parcursul lui 2012, au fost înregistrate 26.400 de accidente, adi­că mai multe cu 3800 decât în anul 2011.

În plus, se reduce permanent numărul persoanelor care deservesc sistemul de aprovizionare cu apă potabilă și canaliza­re. Dacă, acum 15 ani, în domeniu erau 42 de mii de angajați, în prezent au rămas doar 9000. Or, indiferent de volumul de apă consumat de cetățenii noștri, rețelele rămân aceleași, ba chiar se extind, pe când numărul persoanelor care le deservesc este redus ne­motivat.

 

Inițiativa sindicatelor

 

La inițiativa Sindicatului SINDINDCOMSERVICE a fost elaborat un program specializat complex „Servicii publice accesibile și de calitate”. Acesta a fost aprobat și în cadrul ședinței Consiliului General al confedera­ţiei. Obiectivul programului este dialogul social cu toate autoritățile de stat pentru a asigura un nivel al serviciilor de aprovizi­onare cu apă potabilă și epurare a apelor care să permită reducerea sărăciei în țara noastră, să asigure sănătatea populației.

Cei din sindicate consideră că actele legislative aprobate de curând sunt foarte importante pentru soluționarea proble­mei existente, iar publicarea acestora ne permite să sperăm că situația se va ame­liora. Însă pentru a soluționa o problemă nu este suficient doar să fie abordată. Este foarte important cum vor fi implementate aceste norme de bază.

Eforturi pentru a asigura reflectarea problemelor stringente în aceste acte nor­mative au făcut anume sindicatele. Bu­năoară, grație inițiativei sindicatelor, în strategie s-a regăsit propunerea privind comasarea întreprinderilor de aprovizio­nare cu apă și canalizare. Este vorba despre comasarea câtorva întreprinderi de profil pentru o dezvoltare mai rațională a struc­turii de aprovizionare cu apă. De exemplu, întreprinderea «Apă-canal Bălți» urmea­ză a fi comasată cu alte organizații simila­re din localitățile învecinate, or întreprin­derile mai mari au garnitura de specialiști de care nu dispune un agent economic mai mic, dintr-o localitate rurală. În așa fel, mijloacele destinate pentru dezvolta­rea ramurii ar putea fi utilizate mult mai rațional.

Prin implicarea sindicatelor în ela­borarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în redacția finală, au fost incluse niște pre­vederi importante. Acum nu orice agent economic va putea să presteze servicii de aprovizionare cu apă.

De acest drept va beneficia doar entita­tea care va obține licența oficială acordată de ANRE. Apropo de tarife. În prezent, acestea sunt aprobate de consiliile locale. Însă mulți dintre aleșii locali nu acceptă plăți mai mari, chiar dacă majorarea are și un temei economic, mai ales acum, în ajun de alegeri. Și pentru a evita politizarea ta­rifelor, în lege a fost introdusă o prevedere nouă. Astfel, dacă din calculele prezentate reiese că majorarea tarifului este fondată, iar consiliul local nu aprobă noul tarif, în acest caz, întreprinderea se poate adresa cu o solicitare direct la ANRE.

 

Reglementare de stat

 

În opinia Anei Selina, privatizarea în­treprinderilor de aprovizionare cu apă potabilă și a stațiilor de epurare va afecta situația din domeniu care deja este des­tul de complicată. Peste tot în lume sunt abandonate aceste practici, care s-au do­vedit ineficiente. Potrivit interlocutoa­rei, de gestionarea domeniului ce ține de aprovizionarea cu apă potabilă ar urma să se ocupe o autoritate centrală națională unică, așa cum era odinioară, când exista Ministerul Gospodăriei Locativ Comunale. În prezent, avem Ministerul Mediului, că­ruia se subordonează «Apele Moldovei», este Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, care are afinități cu proiec­tarea și utilizarea granturilor și a credite­lor oferite pentru implementarea proiec­telor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare. Însă lipsesc acțiunile coordo­nate între aceste două autorități, nu există un centru unic de reglementare, nu este asigurată prin intermediul unor programe utilizarea rațională a investițiilor orientate spre dezvoltarea acestui serviciu vital.

„Pentru că apa este un drept al persoa­nei, un serviciu social foarte important cu impact asupra reducerii sărăciei, dezvol­tării societății, urmează să facem tot po­sibilul ca aceasta să rămână în gestiunea statului. Este posibilă și implicarea capi­talului privat, însă politica unei întreprin­deri de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare urmează a fi stabilită și promo­vată de către autoritățile statului”, consi­deră Ana Selina.