14 decembrie 2019
Chisinau
Fără categorie

Agricultorii moldoveni, lăsaţi de izbelişte

Loading
Fără categorie Agricultorii moldoveni, lăsaţi de izbelişte
Agricultorii moldoveni, lăsaţi de izbelişte

 

 

gasper

Foto: vocea.md

Menţionam, în unul dintre materialele trecute, că, după desfăşurarea unei campanii ample de privatizare a întreprinderilor din ţară, relaţiile dintre organizaţiile sindicale şi agenţii economici din sectorul real s-au deteriorat în mod catastrofal. Întreprinderile fiinţează de capul lor, conducătorii nu vor să accepte o cola­borare cu sindicatele, o asistenţă din partea acestora. Asta în condiţiile în care mulţi agenţi economici, pre­cum fermierii, sub presiunea sancţiunilor economice externe sau a altor factori, s-au pomenit pe malul pră­pastiei. Oare nu s-a putut prevedea astfel de situaţii extreme? Nu s-a putut anticipa iminenţa pericolelor?

 

Răspunsurile la aceste întrebări am încercat să le aflăm de la Mihail Gaşper, conducătorul gospodăriei ţărăneşti cu acelaşi nume din satul Furceni, una din­tre cele mai mari din raionul Orhei. Cu cei şase angajaţi ai săi, el lucrează 420 de hectare de pământ. Cultivă cereale, fructe. Fiind un gospodar prevăzător, şi-a con­struit propriul depozit pentru păstrarea fructelor, cu o capacitate de 400 de tone, la care se mai adaugă nişte anexe care îi permit să înmagazineze aproape 1000 de tone de producţie agricolă.

Graţie folosirii pe scară largă a îngră­şămintelor, tehnologiilor avansate de lu­crare a pământului, gospodăria ţărăneas­că a lui Mihail Gaşper a reuşit să obţină aproape cea mai înaltă recoltă în raion şi una dintre cele mai bune din țară.

În pofida ploilor zgârcite, şi acelea de multe ori nelalocul lor, care i-au afectat munca, fermierul Mihail Gaşper a reu-şit să obţină câte 4,5 tone de grâu la hec­tar, câte 4,6 tone de orz, 3,5 tone de ra-piţă şi 3,5 tone de floarea-soarelui la hec­tar.

 

Lipsă de previziune

 

Vorbind despre problemele grave ale agricultorilor noştri, Mihail Gaşper spune că ţăranii moldoveni încă nu s-au învăţat să producă bun, puţin şi de calitate. To­tuşi, dânsul este de părere că nu doar ei sunt vinovaţi, ci şi persoanele care poartă responsabilitatea pentru starea economi­ei, inclusiv a agriculturii. Bunăoară, el se întreabă de ce demnitarii care au gândit subvenţiile pentru dezvoltarea livezilor nu au avut în vedere şi faptul că suprafaţa acestora ar putea să se extindă în aşa mă­sură, încât la un moment dat, precum este contextul zilei de azi, s-ar putea să avem probleme în ce priveşte comercializarea fructelor? De ce nu s-a ţinut cont de even­tualitatea închiderii unor pieţe externe de comercializare? De ce nu a fost încu­rajată, dezvoltată industria de procesare a fructelor?

 

Ţăranul să crească recoltă cât să poată vinde

 

Dumnealui ne sugerează că la cei peste 60 de ani ai săi a reuşit să cutreiere mul­te ţări din lume, astfel având posibilitatea să studieze experienţa fermierilor din cele mai dezvoltate ţări ale lumii. Astfel încât, după cele văzute cu ochii proprii, a înţe­les că producătorul din cele mai avansate economii ale lumii, spre deosebire de cel moldovean, ştie din timp ce cantitate de struguri, de fructe să crească. Sau culti­vatorul de grâne, deşi încă nu a apucat să semene, deja ştie unde îşi va vinde recolta. I se pune la dispoziţie informaţia necesară vizavi de preţurile la grâu din ultimii ani care s-au înregistrat pe pieţele interne şi externe, se stabilesc prognoze pentru re­colta viitoare. Adică, există un sistem cen­tralizat de achiziţie a producţiei agricole la care este conectat permanent producăto­rul agricol. Pe când ţăranii noştri au fost lăsaţi de izbelişte. Creşte roadă în cantităţi nemăsurate, fără a şti unde va fi comerci­alizată.

Dar unul dintre cele mai mari regrete ale gospodarului Mihail Gaşper este că, deşi producţia noastră agricolă este una dintre cele mai bune din lume, de mai înaltă calitate, nu este cunoscută de mulți locuitori ai planetei.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com