26 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Acord privind recunoaşterea dreptului la grevă la nivel internaţional

Loading
Fără categorie Acord privind recunoaşterea dreptului la grevă la nivel internaţional
Acord privind recunoaşterea dreptului la grevă la nivel internaţional

 

 

greva

Foto: vocea.md

Acordul privind recunoaşterea dreptului la grevă al salariaţilor, la care s-a ajuns, recent, la Geneva, în cadrul unei reuniuni a Organiza­ţiei Internaţionale a Muncii, este un motiv de bucurie şi o mare vic­torie, a declarat pentru „Vocea poporului” Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

 

Potrivit președintelui CNSM, înţelegerea la care s-a ajuns era aşteptată şi necesară, mai ales atunci când vorbim despre dreptu­rile oamenilor din statele care au ales cursul de dezvoltare democratică şi care au consfin­ţit acest drept prin lege, aşa cum prevăd şi convenţiile OIM. După ce a fost realizat acest consens, chestiunea în cauză urmează a fi abordată adiţional la o conferinţă ce va avea loc, în iunie 2015, la Geneva, unde, în cadrul unei şedinţe plenare a OIM, se aşteaptă să fie luată o decizie comună a celor trei părţi, menită să pună capăt divergenţelor care au existat în acest subiect.

 

Istoricul problemei

 

Dreptul la grevă a fost consfinţit prin nor­mele OIM şi nimeni nu l-a contestat vreoda­tă. În 2013 şi 2014, a apărut însă o problemă legată de acest drept, după ce unele structuri patronale şi, în special, companii transnaţi­onale, dar şi guverne din diferite ţări, au în­cercat să obţină anularea dreptului la grevă al salariaţilor.

 

g_social

Dreptul la grevă reglementează aceste acţiuni, le încadrează în limitele legii

 

În consecinţă, au avut loc discuţii aprinse atât între grupurile patronale şi sindicale, cât şi cu implicarea reprezentanţilor guvernelor, care au ajuns să fie purtate la nivelul cel mai înalt.

Argumentul principal al sindicatelor este că, dacă n-ar exista dreptul la grevă, atunci când le sunt încălcate drepturile, salariaţii ar purcede la alte măsuri, unele chiar radicale. Printre acestea ar putea fi: blocarea drumu­rilor, acte de violenţă, incendieri, revolte ne­controlate, a declarat Oleg Budza.

Există exemple de revolte în masă, pro­duse relativ recent în ţări precum Franţa sau Grecia şi care nu s-au lăsat fără victime uma­ne şi distrugeri materiale considerabile. În acele cazuri, factorii de răspundere au reuşit cu greu să găsească soluţii pentru probleme­le care se agravaseră.

Este ilustrativă în context şi maniera în care provoacă antiglobaliştii dezordini în masă, încăierări stradale, inclusiv cu poliţiş­tii. Este un alt gen de probleme pentru care soluţiile sunt greu de găsit.

Unii au considerat că, dacă salariaţii vor fi lipsiţi de dreptul la grevă, îi vor putea priva şi de alte drepturi.

Oamenii, dacă nu-şi primesc salariile, dar lucrează din greu, şi încep să se confrun­te şi cu alte probleme, căută căi de ieşire din situaţie, iar atunci când negocierile nu dau rezultate, abuzurile pot fi stopate prin organizarea unor acţiuni precum sunt grevele.

 

Ultima redută

 

Cauza principală ce generează greve este, de regulă, tentaţia unor administraţii de companii de a recurge la anumite maşinaţii ce implică eschivarea de a achita salariile şi alte plăţi, alte forme de violare a drepturilor lucrătorilor. Patronii au însă frică de astfel de acţiuni, cum sunt grevele, pe motiv că le pot afecta profitul.

Experienţa a demonstrat că de multe ori abia atunci când sunt provocate greve colec­tive ce cauzează pierderi financiare, patronii se aşează la masa de negocieri. Este o meto­dă de presiune cu scopul de a apăra intere­sele salariaţilor, atunci când altă ieşire din situaţie nu există. Greva este însă o acțiune civilizată şi nu poate fi comparată cu revol­tele spontane ce provoacă victime sau cu si­tuaţiile în care salariaţii ajung să moară de foame, a concluzionat preşedintele CNSM.

 

Dreptul, admis

 

De menţionat că, după luni de presiuni din partea sindicatelor, dreptul la grevă a fost recunoscut de către grupurile patronale la Organizația Internațională a Muncii (OIM), în urma unei întâlniri tripartite, desfăşurate la Geneva, în perioada 23-25 februarie.

Într-o declarație comună a grupurilor patronale și a celor ale salariaţilor, făcută în cadrul reuniunii, este menţionat faptul că dreptul la greve colective este recunoscut de OIM.

Înţelegerile bilaterale la care s-a ajuns promovează un pachet de propuneri pentru a pune capăt blocajului ce a dus în impas OIM, începând din 2012. Propunerile ur­mează a fi înaintate, în martie, spre aprobare organismului de conducere al OIM.

Grupuri de angajatori au contestat dreptul la grevă, care nu este exprimat în mod expli­cit în Convenția 87 a OIM, chiar dacă de ani de zile a fost acceptat deopotrivă de guverne, lucrători și angajatori.

 

Sprijinul guvernelor

 

Acest lucru a însemnat că mai multe cazuri de încălcare gravă a dreptului muncii înre­gistrate în diferite țări nu au fost soluționate de OIM pe motiv că grupurile de angajatori au refuzat să ia măsuri referitoare la această problema.

Declarația este făcută ca urmare a unei zile de protest desfăşurate, pe 18 februarie, la nivel mondial, în apărarea dreptului la grevă de structurile sindicale. În această zi, au avut loc aproximativ 100 de acțiuni în peste 60 de țări, inclusiv în filialele Uniunii Globale IndustriALL. Protestele au avut scopul de a pune presiune pe reprezentanţii guvernelor şi ai angajatorilor la OIM.

În mod semnificativ, reprezentanţii guver­nelor, care au avut anterior păreri împărţite cu privire la această problemă, au acordat un sprijin puternic în favoarea dreptului la gre­vă în cadrul reuniunii din februarie.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com