14 iulie 2020
Chisinau
Fără categorie

Accesul la finanţe – cea mai mare provocare pentru femeile antreprenoare

Loading
Fără categorie Accesul la finanţe – cea mai mare provocare pentru femeile antreprenoare
Accesul la finanţe – cea mai mare provocare pentru femeile antreprenoare
studiu

Foto: vocea.md

Ponderea femeilor implicate în business este mult mai mică decât în unele ţări europene, în mare parte din cauza că mediul de afaceri din Moldova nu este suficient de prietenos acestora, se arată într-un studiu recent. În plus, antreprenoarele se confruntă cu dificultăţi la contracta­rea împrumuturilor şi creditelor bancare.

 

Cercetarea a fost realizată în baza unei metodologii statistice elaborate de Organizaţia Inter­naţională a Muncii şi analizea­ză particularităţile mediului de dezvoltare a antreprenoriatului feminin în sectorul întreprin­derilor mici şi mijlocii (IMM). Totodată, sunt elucidate bari­erele şi provocările cu care se confruntă femeile antrepre­noare şi sunt făcute unele re­comandări pentru dezvoltarea potenţialului lor.

„Cadrul legal şi regulator existent nu creează careva im­pedimente ca femeile să-şi des­făşoare activitatea antrepre­norială, dar nici nu ajută prea mult. Însă politicile statului sunt incoerente în acest sens. De aceea, strategiile naţionale ar avea un efect mai mare dacă dimensiunea de gen ar fi înca­drată în legislaţia care regle­mentează activitatea antrepre­norială”, susţine Iulia Drumea, autorul studiului respectiv.

În Republica Moldova, pon­derea femeilor angajate în companii prevalează şi este de 55%, însă implicarea lor în pro­cesul de conducere este de doar 23%. Pentru comparaţie, în Ro­mânia 30% dintre afaceri au în coproprietate femei, în Ukraina – tocmai 60%. Specialiştii sus­ţin că sferele de viitor, în care femeile ar putea avea un aport mai mult decât benefic, sunt resursele umane, serviciile de consultanţă şi comunicare.

 

O treime din afaceri sunt administrate de femei

 

Potrivit studiului, femeile reprezintă circa 27,5% din numă­rul total al întreprinzătorilor autohtoni, ceea ce constituie o disproporţie comparativ cu ponderea femeilor în totalul populaţiei şi în populaţia eco­nomic activă. În acelaşi timp, afacerile care sunt conduse de femei sunt concentrate în zo­nele urbane, fiind în proporţie de 65% în Chişinău. „În capi­tală, concentraţia companiilor la o mie de locuitori este de 36, în mediul rural sunt localităţi care au până la patru compa­nii. Acest indicator ne arată că trebuie de pus accentul pe dez­voltarea localităţilor rurale la capitolul dezvoltare antrepre­norială. Se cer programe ţintite spre localităţi şi spre sate chiar, trebuie de ales domeniile prio­ritare sau unde este deficitul de servicii şi producere. Mai ales, că e vorba de activităţi care ar implica şi mai mult femeile”, spune Iulia Iabanji, director general ODIMM.

„De aproape zece ani dezvolt împreună cu soţul o afacere în domeniul reparaţiei, moder­nizării şi deservirii utilajului tehnologic. Au fost mai mul­te dificultăţi pe parcurs şi nici acum nu este simplu pentru mine, ca femeie, să administrez întreprinderea, însă nu este imposibil. Asta o spun tuturor femeilor care vor să iniţieze o afacere”, spune Lilia Sandu, antreprenoare. În opinia sa, instruirea profesională şi pre­zenţa experienţei antrepreno­riale contează cel mai mult la inițierea unei afaceri private.

 

g_economie

Multe femei nu-şi asumă riscul pentru a porni o afacere de la zero, din cauza finanţării dificile şi costisitoare

 

În acest sens, studiul rele­vă că aproximativ 83% dintre femeile antreprenoare au fost angajate în alte companii şi nu au nici o experienţă antrepre­norială. Mai mult chiar, aces­te date corelează cu faptul că 87,6% dintre întreprinderile deţinute de femei sunt mai de­grabă companii noi decât spin-off-uri de la alte întreprinderi, adică desprinderi de la compa­niile mari. Referitor la sectoa­rele economice, cele mai multe IMM-uri, inclusiv cele deţinute de femei, activează în sectorul comerţului şi serviciilor non-inovatoare, cum ar fi cel imo­biliar.

În zonele rurale, femeile sunt mai active decât bărbaţii anume în sectorul serviciilor, iar fiecare a patra femeie care se ocupă de afaceri are studii superioare. Totodată, experi­enţa insuficientă sau mai mică pe piaţa muncii le fac pe femei să caute un loc de muncă în afara ţării. Potrivit raportoru­lui special al ONU, ţara noastră are una dintre cele mai mari rate nete de emigrare din lume: aproximativ 25% dintre moldo­veni sunt plecaţi în străinătate, şi până la 60% dintre aceştia sunt femei.

 

Dobânzile înalte „sufocă” afacerile

 

În prezent, se atestă o lipsă a serviciilor destinate dezvoltă­rii şi susţinerii femeilor antre­prenor, în pofida liberalizării serviciilor financiare, iar prin­cipalele obstacole pentru femei în accesul la finanţe rămân a fi dobânzile înalte ale creditelor, lipsa resurselor financiare pe termen lung şi procedurile lun­gi de exercitare a dreptului de gaj. Iulia Drumea este de păre­re că toate aceste impedimente vin din neîncrederea debitoru­lui într-o activitate antrepreno­rială de succes a femeii. Astfel, statistica denotă că în majorita­tea cazurilor femeile pornesc o afacere împrumutând bani de la rude sau prieteni şi mai pu­ţin accesează credite bancare sau subvenţii de stat.

„Asociaţiile de economii şi împrumut şi companiile de lea­sing nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a prezenta o sursă alternativă de finanţa­re pentru aceste întreprinderi. Deci, în linii generale, băncile şi un număr redus de organiza­ţii de microfinanţare reprezintă principala sursă de împrumu­turi pentru IMM-uri”, preci­zează autoarea studiului.

Chiar şi aşa, penetrarea cre­ditelor în Republica Moldova este foarte modestă. Creditele acordate sectorului privat în 2012 au constituit doar 36,2% din PIB, 31% din volumul aces­tora fiind acordate IMM-urilor, ceea ce reprezintă o parte foar­te mică comparativ cu ponde­rea acestora în numărul total al întreprinderilor funcţionale. Pentru comparaţie, media în­registrată în ţările din sud-estul Europei este de 52%.

„Multe femei nu-şi asumă riscul pentru a porni o afacere de la zero, din cauza finanţă­rii dificile şi costisitoare. Ştim foarte bine care sunt procen­tele la băncile care finanţează afacerile şi cât este de greu să primeşti un credit pentru înce­pători. Mai ales că acum bănci­le sunt mult mai prudente şi au cerinţe mai mari faţă de gaj, din cauza instabilităţii economice şi a cazurilor frecvente de fali­ment a întreprinderilor”, spu­ne Angela Chelaru, directoare a unei companii de fabricare a produselor sanitaro-igienice şi de întreţinere a curăţeniei.

„Băncile sunt foarte selective când este vorba de gajul pentru acordarea de credite. Ele ac­ceptă doar ceea ce este foarte profitabil sau dau o estimare mult mai mică bunurilor pe care noi antreprenorii le putem pune în gaj. În plus, avem acces limitat la informaţie sau nu ni se explică clar condiţiile de cre­ditare, căci multe detalii le-am aflat abia după ce am semnat contractul”, afirmă Ana Scuta­ru, antreprenoare în sectorul agricol.

Directoarea ODIMM, Iulia Iabanji susţine că instituţia la care activează deţine un me­canism, Fondul de garantare a creditelor, prin care facilitează accesul agenţilor economici la mijloacele financiare acordate de şapte bănci comerciale cu care are acorduri de colaborare. În 2012, acest Fond a susţinut 76 garanţii financiare în valoa­re totală de 14,9 mil. lei care au permis debursarea creditelor în sumă de 39 mil. lei. Din totalul garanţiilor active, 36% sau 28 de garanţii au fost oferite fe­meilor din mediul de afaceri.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com