20 ianuarie 2020
Chisinau
Fără categorie

Acces la piaţa muncii pentru mai multe categorii de persoane dezavantajate

Loading
Fără categorie Acces la piaţa muncii pentru mai multe categorii de persoane dezavantajate
Acces la piaţa muncii pentru mai multe categorii de persoane dezavantajate
seminar

Seminarul cu genericul „Mo­delul întreprinderilor social-econo­mice din Austria şi Republica Mol­dova”

 

Întreprinderile social-economice ar putea servi în viitor drept instrument important în sporirea accesului la piaţa muncii pentru mai multe categorii de persoane dezavanta­jate, printre care cele cu dizabilităţi, şomerii de lungă durată, dar şi tinerii. Un seminar axat pe familiarizarea specialiştilor din ţara noastră cu modelul austriac al întreprinde­rilor de acest fel a fost organizat, recent, la Chişinău.

 

Laura Grecu, viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami­liei, a menţionat, în context, că le­gislaţia naţională le asigură persoa­nelor cu dizabilităţi drepturi egale cu ale altor cetăţeni în diferite sfere. Acestea ţin de protecţie socială, asi­gurare medicală, reabilitare, edu­caţie, muncă, viaţă publică, mediu fizic, transport, tehnologii, sisteme informaţionale.

„Este vorba despre o gamă largă de servicii şi instituții, atât publice, cât şi private. Acum, persoanele cu dizabilităţi nu mai sunt privite doar prin prisma medicală sau a faptului că autorităţile publice le atestă ca­pacităţile de muncă pe care le mai au. Important e faptul ca acestea să fie şi valorificate”, a apreciat Laura Grecu.

 

Prevederi legale

 

Legislaţia naţională defineşte unităţile economice specializate ca întreprinderi şi organizaţii cu capi­tal statutar deţinut în proporţie de sută la sută de societăţi şi asociaţii obşteşti ale persoanelor cu dizabili­tăţi. De asemenea, în aceste unităţi este necesar ca cel puţin 50 la sută din numărul total de lucrători să fie persoane cu dizabilităţi.

 

g_social

Antreprenoriatul social ar putea îmbunătăţi viaţa persoanelor defavorizate

 

Totodată, Legea bugetului de stat pentru 2014 a prevăzut unele faci­lităţi pentru un şir de întreprinderi fondate de persoane cu dizabilităţi. Este vorba despre subvenţionarea unei părţi din cotele de contribuţii de asigurări sociale şi mijloacele ne­cesare pentru procurarea de utilaj şi materie primă. În acelaşi timp, în­treprinderile specializate beneficia­ză, conform legii, de anumite scutiri la plata TVA la importul de materii prime, precum şi pentru mărfurile şi serviciile oferite.

„Scopul principal al discuţiilor în această chestiune este identificarea celui mai bun model pentru ţara noastră de întreprinderi social-eco­nomice, iar experţii austrieci ne-au împărtăşit din experienţa proprie, care în cazul ţării lor este una foarte bogată”, a concluzionat Laura Gre­cu.

 

Un sistem mult mai bun

 

La rândul său, Gero Stuller, ata­şatul pentru Muncă, Afaceri Socia­le și Protecţia Consumatorului din cadrul Ambasadei Austriei la Chi­şinău, a dat asigurări că ţara sa va susţine Republica Moldova în pro­cesul de identificare a unui sistem viabil de integrare în câmpul mun­cii a diferitelor categorii de persoa­ne dezavantajate, inclusiv a celor cu dizabilităţi.

„Specialiştii din Republica Mol­dova se pot ghida de experienţa statelor europene, printre care e şi Austria, pentru a elabora un sistem care să corespundă necesităţilor proprii şi care ar putea fi mult mai bun decât cele existente acum în alte ţări. Sistemul în cauză ar putea să cuprindă nu doar persoanele cu dizabilităţi, ci şi alte categorii care, din anumite motive, întâmpină di­ficultăţi în integrarea pe piaţa mun­cii”, a subliniat Gero Stuller.

 

Al treilea sector

 

Tudor Copaci, viceministru al Economiei, a apreciat că economia socială este o formă alternativă de dezvoltare economică echitabilă, responsabilă şi democratică, supra­numită şi al treilea sector. La rân­dul său, antreprenoriatul social are menirea de a ajuta la incluziunea socială a persoanelor marginalizate sau cu handicap, la încurajarea ocu­pării forţei de muncă la nivel local sau susţinerea activităţilor sociale ale unor organizaţii neguvernamen­tale.

„În contextul actualei crize glo­bale, economia socială reprezintă una dintre soluţiile viabile cu un po­tenţial semnificativ pentru crearea şi asigurarea locurilor de muncă. Ea este pentru ţara noastră o direcţie extrem de importantă, care va aju­ta un număr mare de cetăţeni din categoriile dezavantajate să se in­tegreze în societate şi să obţină un acces mai uşor pe piaţa muncii”, a adăugat viceministrul.

La graniţa antreprenoriatului so-cial se află un şir întreg de afaceri sau proiecte ce pornesc de la nevo­ile unor comunităţi sau grupuri de oameni care reuşesc să identifice o cale durabilă de a răspunde acelor necesităţi. Prin obiectivele şi bene­ficiile lor, antreprenoriatul rural, agroturismul, agricultura biologică, micile ferme ecologice, cooperati­vele sau reţelele de mici fermieri şi meşteşugari se regăsesc la graniţa dintre antreprenoriatul clasic şi cel social.

„Deşi e nou pentru ţara noastră, antreprenoriatul social ar putea fi un mecanism extrem de eficient pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale persoanelor defavorizate. Drept argument serveşte viteza şi amploarea dezvoltării antrepreno­riatului social în multe ţări europe­ne, în special, în ultimii 15 ani, dar şi de susţinerea de care se bucură la nivelul instituţiilor europene”, a re­levat Tudor Copaci.

Reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat că, anterior, in­stituţia în cauză, în comun cu alte autorităţi publice, a instituit un grup de lucru responsabil de elabo­rarea cadrului legal, dar şi de identi­ficarea unor pârghii şi soluţii viabile pentru promovarea antreprenoria­tului social.

Vasile Cuşcă, şeful Direcţiei poli­tici de protecţie socială a persoane­lor cu dizabilităţi din cadrul Minis­terului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a specificat că, în prezent, ţara noastră dispune doar de între­prinderi specializate.

 

Stimularea angajării

 

seminar-2

Experţii austrieci au împărtăşit din experienţa proprie

 

Totodată, autorităţile publice studiază şi posibilitatea de a pre­vedea şi alte forme prin care să fie stimulată angajarea persoanelor cu dizabilităţi şi a altor categorii dez­avantajate. Acestea ar putea să in­cludă persoanele aproape de vârsta pensionării, cele eliberate din de­tenţie, cele care au fost dependente de droguri, victimele traficului de persoane etc.

În ţara noastră sunt peste 134 de mii de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii din bugetul de asigurări sociale de stat. Pensia me­die a acestora este de 950 de lei, la care se adaugă compensaţii pentru transport, precum şi, în funcţie de venituri, aceşti oameni pot primi ajutor social şi indemnizații pentru perioada rece a anului.

Legislaţia naţională prevede achitarea prestaţiilor sociale, indife­rent dacă persoanele cu dizabilităţi activează sau nu în câmpul muncii. În prezent, în jur de 25 la sută din numărul total al acestor persoane sunt angajate şi din veniturile obţi­nute achită şi contribuţii de asigu­rări sociale. Există şi persoane cu dizabilităţi care lucrează fără forme legale, dar reprezentanţii Guvernu­lui nu dispun de date privind cota ce revine acestora.

 

Modelul austriac

 

Acum doi ani, în localitatea Ră­zeni din raionul Ialoveni, a fost fon­data o întreprindere social-econo­mică după modelul austriac – SRL „Floare de Cireș”. Aceasta prestează servicii de catering şi oferă instruire şi locuri de muncă pentru 12 tineri cu dizabilităţi. Alte şase persoane vor fi angajate la aceeaşi întreprin­dere, din toamna anului curent.

De menţionat că în Austria ocu­parea persoanelor cu dizabilităţi are loc prin intermediul întreprinderi­lor social-economice, al leasingu­lui de personal la toate tipurile de unităţi, al firmelor integratoare şi al aşa-numitelor structuri de zi cu zi.

La seminarul cu genericul „Mo­delul întreprinderilor social-econo­mice din Austria şi Republica Mol­dova” au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministeru­lui Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Amba­sadei Austriei din Chişinău, precum şi ai Sindicatelor şi Patronatelor.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
3
Comentează
  • Dumitru
    18.08.2015

    Ministerul Economiei prin colaborare restrinsa cu MPSF in legislativul trecut au creat peste 50 000 locuri noi de munca, sper ca acum chiar de sunt numiti ministri de la fractiuni diferite, sa fie mentinuta acest gen de colaborare pe care au construito pina acum fostii ministri democrati.

  • Alina Lupascu
    18.08.2015

    Tudor Copaci mentioneaza ca antreprenoriatul social are menirea de a ajuta la incluziunea socială a persoanelor marginalizate sau cu handicap, la încurajarea ocu­pării forţei de muncă la nivel local sau susţinerea activităţilor sociale ale unor organizaţii neguvernamen­tale. Cred ca asta si este cel mai important in acest caz.

  • Mihai
    18.08.2015

    Daca omul are probleme de sanatate, asta nu inseamna ca trebuie de pus crucea pe dinsul. Persoanele cu dizabilitati trebuie antrenate in cimpul muncii, asta, desigur, daca ei singuri vor. Ar fi bine ca ministerul economiei sa dezvolte cit mai multe programe pentru dezvoltarea acestei ‘economii sociale’ despre care a vorbit mai sus Tudor Copaci.

Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com