A fost elaborată politica bugetar-fiscală pentru 2017, nu și cadrul bugetar pe termen mediu

 

Propunerile privind politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 au fost discutate marţi la Chi­şinău, în cadrul unei mese rotunde. La dezbateri au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Economiei, ai Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, ai Confede­raţiei Naţionale a Patronatului, precum și ai mediului de afaceri, economişti, contabili etc.

 

Octavian Armaşu, ministrul Finanţelor, a menţionat că politica bugetar-fiscală pen­tru anul 2017 a fost elaborată pornind de la situaţia economică curentă, care poate fi apreciată drept una stagnantă, creşterea economică fiind una destul de modestă, iar investiţiile – mici.

 

Venitul neimpozabil va fi majorat cu 492 de lei anual

 

Dorel Noroc, şeful Direcţiei generale po­litică şi legislaţie fiscală şi vamală din cadrul Ministerului Finanţelor, a menţionat că unul dintre obiectivele politicii este de a crea un mediu atractiv pentru investiţii. „Pentru prima dată, cotele accizelor urmează să le stabilim în Codul fiscal pentru o perioadă de trei ani. Totodată, au fost anulate acci­zele pentru o anumită categorie de bunuri. Aceasta oferă mediului de afaceri posibilita­tea să întocmească mai uşor planuri de afa­ceri pe termen mediu”, a spus Noroc.

În 2017, biocombustibilul solid va fi im­pozitat cu opt la sută, dar nu cu zero procen­te, cum era până în 2017. Accizele la ţigări se vor majora cu 1,4 lei per pachet, astfel încât în primul an în bugetul de stat vor fi acumu­late cu 300 de milioane de lei mai mult. De la impozitul indirect asupra băuturilor alco­olice, bugetul de stat va avea de câştigat cu 28 de milioane de lei mai mult.

Dacă, până acum, venitul neimpozabil a fost de aproximativ 10.620 de lei anual, în  2017, acesta va fi majorat cu 492 de lei anual. Cetăţenii care au venituri mai mici de 49.300 de lei anual vor achita un impozit mai mic cu 42 de lei. Persoanele care au ve­nituri mai mari de 49.300 de lei, vor achita un impozit mai mic cu 272 de lei. Drept re­zultat, bugetul va avea minus 83 de milioane de lei, care vor fi compensate pe seama creş­terii fondului de retribuire a muncii. Grila de impozitare a fost majorată, dar asta nu va afecta persoanele care au venituri anuale mai mici de 49.300 de lei.

În ceea ce priveşte darea în arendă a te­renurilor agricole, se prevede introducerea unei reţineri finale de șapte la sută. Pentru persoanele care comercializează producţie agricolă, reţinerea finală a fost majorată cu 2%, până la 3%. O altă măsură ţine de da­rea în arendă a terenurilor agricole. „Astfel, încercăm să aducem toate cotele la un nivel minim de impozitare. În cazul în care există cote diferenţiate în sistemul fiscal, capitalul nu întotdeauna circulă legal”, a relevat re­prezentantul Ministerului Finanțelor.

 

Va crește preţul la benzină, motorină şi gaz lichefiat

 

O altă noutate este că biocombustibilul solid urmează a fi impozitat cu cota de 8 la sută, pe întregul sistem, dar nu 0%, pentru materia primă, cum este în prezent. Majo­rarea cotelor accizelor se va efectua pentru o perioadă de trei ani, la produsele petrolie­re va fi în medie o creştere cu 9-10%. Drept impact,  în primul an, în bugetul de stat ar putea să se acumuleze încă 132 de milioane de lei. Toate bune, doar că, odată cu majo­rarea cotelor accizelor la produsele petrolie­re, preţul la benzină va creşte cu 33 de bani, iar la motorină şi gaz lichefiat – cu 15 bani, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor. Aceste scumpiri ar putea provoca o scumpi­re în lanţ şi a altor produse. Iar aceasta va trezi nemulţumirea populaţiei, în special, a oamenilor săraci.

Proiectul prevede introducerea 

unui sis­tem de plafonare a taxelor locale. „Nu do­rim să atentăm la autonomia autorităţilor publice locale, dar dorim să creăm o certi­tudine în ceea ce priveşte politica fiscală”, a afirmat Dorel Noroc.

Potrivit documentului, va fi majorată cota impozitelor pentru bunuri imobiliare, care au o altă destinaţie decât cea locativă, de la 0,1 la 0,4%.

Utilizarea parcurilor distractive, a gră-dinilor în activitatea de întreprinzător ur­mează a fi impozitată. Se prevede aplicarea aceluiaşi regim de impozitare a veniturilor din pariuri sportive asemeni ca la loterie sau la campania promoţională. O altă mă­sură prevede excluderea dreptului agenţilor economici de a deduce în scopuri fiscale do­naţiile efectuate în favoarea organizaţiilor sindicale şi patronale.

 

Sindicatele

se pronunţă împotriva impozitării persoanelor care dau în arendă

terenuri agricole

 

Maria Creminscaia, consultant principal pe probleme financiare și social-economice al CNSM, a opinat pentru „Vocea poporu­lui”, că poate fi salutat faptul că Ministerul Finanţelor a operat unele modificări la Co­dul fiscal. „Totodată, ne îngrijorează faptul că autorităţile statului nu au aprobat cadrul bugetar pe termen mediu, pentru anii 2017-2019, mult mai important, care prevede şi obiectivele politicii fiscale şi vamale, deşi le­gea prevede că acestea urmează a fi aprobate de Guvern până la 1 iunie, iar de Parlament – până la 15 iulie. Ministerul Finanţelor propune pentru anul 2017 majorări ale unor impozite, care vor fi puse pe spatele popu­laţiei. De exemplu, Confederaţia Naţională a Sindicatelor nu este de acord ca scutirile personale şi tranşele să fie indexate cu cinci la sută, deoarece, conform obiectivelor poli­ticii fiscale pentru anii 2015-2017, scutirile personale şi tranşele urmau să fie indexate în fiecare an, cu rata inflaţiei prognozată. În 2015 şi 2016, aceste scutiri şi tranşe au rămas la nivelul anului 2014. De aceea, noi propunem indexarea acestor indicatori cu 33 la sută, pornind de la indicele preţurilor de consum în anul 2015, cele prognozate pentru anii 2016 şi 2017.  Astfel, bugetul de stat va pierde 313 milioane de lei”.

În acelaşi timp, sindicatele propun in­troducerea unei noi tranşe a impozitului pe venit, de 22 la sută, pentru persoanele care au salarii lunare mai mari de 20 de mii lei. Drept rezultat, bugetul de stat va fi supli­nit cu 96 de mln. de lei. „Unii directori de bănci primesc salarii de 100 de mii de lei, iar administratorii unor companii care re­glementează preţurile la serviciile comunale sunt plătiţi lunar cu 46 de mii de lei. Se vor acumula resurse importante la buget de la acest impozit de 22 la sută”, a adăugat Maria Creminscaia.

Sindicatele cer anularea unei prevederi a Codului fiscal privind desemnarea procen­tuală. Asta înseamnă că persoanele fizice pot plăti doi la sută din impozitul pe venit, achitat pe parcursul anului, pentru ca aces­tea să fie transferate ulterior organizaţiilor necomerciale de utilitate publică şi cultelor religioase. „Nu suntem de acord, pentru că proiectul bugetului de stat pe 2017 are un deficit de peste 4 mlrd.  de lei, care urmează a fi acoperit din granturi, împrumuturi ex­terne şi interne. Totodată, această prevedere face să scadă şi veniturile bugetelor locale. Sindicatele categoric nu sunt de acord şi cu impozitarea persoanelor fizice care dau în arendă terenuri agricole. Cu ce o să trăias­că aceşti oameni, dacă de la darea în arendă nu se achită bani, dar se distribuie produse agricole, şi acestea în cantităţi mici?”, în­treabă indignată Maria Creminscaia.

CNSM mai propune să fie impozitate cu cota TVA de 20 la sută importul şi vânzarea autovehiculelor pe teritoriul Republicii Mol­dova. „De la această taxă, se vor acumula din nou surse importante la buget. Deocamdată, nu am făcut calcule în acest sens. Nu suntem de acord nici cu micşorarea cu 33 la sută a cotei accizelor pentru maşinile cu capacita­tea cilindrică de 3000 şi 2500 cm. Sperăm că Guvernul va auzi propunerile noastre”, a menţionat sursa citată.

„Nu susţinem nici plafonarea taxelor lo­cale în mărimi fixe, ele urmează să fie cal­culate pornind de la anumiţi indicatori. Această plafonare va conduce la sporirea poverii fiscale asupra locuitorilor, prin creş­terea preţurilor şi a taxelor la serviciile de care se folosesc aceștia”, a conchis Maria Creminscaia.